Posted on

Potrivit proiectului de buget lansat de Ministerul Finanțelor, Ministerul Culturii și Identității Naționale din România a estimat cheltuielile în 2017 la 76,6 milioane lei (17,0 milioane euro), cu 50% mai mult decât anul trecut. Ministerul a cheltuit 50,7 milioane lei (11,3 milioane dolari) în 2017, conform execuției bugetare preliminare, față de 75,7 milioane lei (17,5 milioane dolari) în 2016. Costurile de personal s-au ridicat la 21 milioane lei (4,73 milioane dolari SUA), în creștere cu 38,65% față de anul precedent.
Ministerul Culturii din România este principala agenție guvernamentală responsabilă pentru patrimoniul cultural. Autoritatea care gestionează granturile și programele din România este Ministerul Culturii, Sportului și Turismului, unitate de management de proiect.
Ministerul Culturii din România are o rețea de 41 de direcții culturale regionale, dintre care București este capitală. Comisia Națională a Monumentelor Istorice este singura din rețeaua de 12 comisii regionale.
Majoritatea celorlalte instituții culturale se află sub influența Ministerului Culturii și Identității Naționale prin Legea administrației publice locale. Ca urmare, există 43 de instituții publice de cultură în subordinea Ministerului, pe lângă cele 42 de servicii descentralizate de patrimoniu cultural din subordinea Ministerului. Aceste instituții se străduiesc să fie subordonate Ministerului.
Institutul Național de cercetare și Formare Culturală (INCFC) din subordinea Ministerului Culturii este singurul Institut național care oferă obiective precum studiu, cercetare, furnizarea de statistici în domeniul culturii și formare pentru cei care aleg o carieră în sectorul profesional cultural. Prin activitățile sale, INCFC sprijină și legitimizează dezvoltarea domeniului cultural din România. Institutul Național al Patrimoniului (INP) este agregatorul Național al României din anul 2008.
Vor fi luate măsuri pentru sprijinirea artiștilor independenți, adică a celor care nu au contracte cu instituții publice de cultură, cum ar fi muzeele și teatrele. Potrivit lui Vlad Alexandrescu, membru al Senatului noii formațiuni progresiste Uniunea Salvați România (USR) și fost ministru al culturii (2016), 10.000 de artiști independenți beneficiază de aceste măsuri. Artiștii pot beneficia și de o subvenție de stat egală cu 75% din salariul minim pe economie în România, prin depunerea unei cereri la Agenția Națională pentru șomaj.
Noul Ministru al culturii, Ionuț Vulpescu, a anunțat la începutul acestui an că va majora bugetul cultural sub conducerea sa. La începutul lunii martie, organizațiile culturale au început să-și amâne evenimentele: expoziții, concerte de muzică, festivaluri de film, ateliere, cursuri de masterat, piese de teatru etc. MOCRA nu va mai fi simpli actori culturali, ci va gestiona și distribui fonduri publice și va organiza evenimente.
Una dintre temele recurente în dezbaterea politică este descentralizarea instituțiilor culturale. La un moment dat, a existat o tendință de responsabilitate pentru administrarea sistemului juridic să fie unul dintre elementele de bază pe care a fost construit sistemul.
Este demn de amintit faptul că România a moștenit în anii 1990 un sistem centralizat care includea instituții publice de cultură. În implementarea programului ministerial, oficiile raionale și structurile lor de instituții culturale au fost subordonate Ministerului Culturii, iar Ministerul Tineretului, sportului și centrelor culturale studențești, dintre care unul subordonat autorităților locale, a inițiat și implementat proiecte culturale autonome pentru tineri. Abordarea guvernanței în ceea ce privește creativitatea și cultura tinerilor a fost o elaborare de politici de sus în jos și o punere în aplicare de jos în sus.
În fine, este instructiv să subliniem progresele pe care România le-a făcut din decembrie 1989, când s-a eliberat de dictatura lui Nicolae Ceaușescu, care a fost, fără îndoială, una dintre cele mai represive din istoria modernă. Această diagramă poate fi comparată cu informațiile preluate dintr-un interviu al actualului ministru român al culturii, Răzvan Teodorescu, interviu pe care am avut onoarea de a-l acorda în martie 1990 primului ministru român al Culturii în timpul dictaturii (Pleșu, The Times, 1990). Între 1976 și 1985, Palatul Cotroceni a trecut printr-un amplu program de reconstrucție și extindere și a devenit reședința președintelui, funcție pe care o îndeplinește și astăzi (Olteanu, 2002).
Interviu cu savantul Bizantin Razvan Teodorescu, Bucuresti, 15 mai 2003 Teodor Theodorescu (Plesu) este un cunoscut istoric de arta, critic si profesor de filosofie la Universitatea din Bucuresti, Razvan „Teodorescu” Teodor (Plesu).
Culturii Ministerul se ocupa cu conservarea patrimoniului cultural si natural al tarii si II supravegheaza dezvoltarea. Ministerul Culturii are sarcina de a păstra patrimoniul cultural și natural al națiunilor și de a monitoriza dezvoltarea acestuia. Ministerul cultului și cultului din România, prietenii MNAC, Asociația Galeriilor Yvon Lambert.
Comunitatea românească s-a dezvoltat în regiunea carpato-dunăreană și s-a stabilit în jurul anului 2000 î.HR., când Indo-europenii migratori s-au amestecat cu popoarele indigene neolitice și neolitice sub forma tracilor. Istoricul grec Herodot le-a numit descendenții Getei (fiare) în secolul al V-lea î.HR. Legate de trib, de asemenea, cunoscut sub numele de etnici români comunitate de Daci, a trăit în munții din câmpia Dunării și bazinul Transilvaniei, în timp ce Geaeans dezvoltat propria lor societate și cultură în a doua jumătate a secolului al 4-lea Î.hr.
Patrimoniul cultural al României este bogat și divers, mare parte din el distrus de război, cutremure, decizii politice și neglijare. Relațiile de proprietate diferă între proprietatea publică, proprietatea privată și proprietatea mixtă. În ceea ce privește conservarea, aceasta diferă de la district la district, cu un monument în 60% în cea mai proastă stare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *